Amânarea

Articole recente

Existența amânării este cea mai clară dovada că ne sabotăm singuri rezultatele. În timp ce oamenii de succes iau decizii devreme în viață și renunță greu, oamenii obișnuiți se decid greu și renunță ușor.
Întrebarea de bază este De ce?
Amânarea este un obicei și ca orice obicei rău, se formeaza inconștient. Desigur că sunt și obiceiuri bune care se pot forma inconștient, însă până la un punct. Vine o vreme în cariera sau viața ta, când obiceiurile cele mai bune costă multă intenționalitate și interes. Și-atunci, conștientul ia locul subconștientului, dacă îl preia… Cu obiceiurile rele însă, e mult mai simplu. Odată ce le-ai învățat, este usor să crezi că…merge și-așa, tocmai pentru că te simți în control. Natura unui obicei este tocmai aceea de a se strecura pe nesimțite, preluând controlul asupra vieții noastre în timp ce ne imaginăm că suntem stăpâni pe decizii. Nimic mai neadevărat!
Anatomia unui obicei
Vom începe călătoria noastră răspunzând la această întrebare: “De cât timp este nevoie pentru a forma un nou obicei?” Cât timp trebuie să treacă până devine o rutină și nu mai este ceva ce trebuie să te forțezi să faci? Google??? Majoritatea referințelor trimit la perioada de 21 de zile…De unde vine acest număr? Dr. Maxwell Maltz a scris cartea “Psiho-Cibernetica”- 1960. În ea, el vorbește despre pacienții săi amputați, cărora le lua în medie 21 de zile pentru a se obișnui cu pierderea unui membru. De-aici, argumentul că oamenilor le trebuie 21 de zile să se acomodeze cu orice schimbare majoră.
Ce spun însă studiile recente? A fost efectuat un studiu de la University Colledge London pe 96 de participanți. Majoritatea au ales un obicei legat de stilul de viață:


► A mânca un fruct la prânz


► A alerga 15 minute după cină
Au raportat pe un website în fiecare din cele 84 de zile ale studiului și iată ce s-a descoperit.
În medie, a durat 66 de zile până la formarea unui nou obicei și contrar crezului popular, a rata o zi sau două nu a afectat foarte mult formarea obiceiului.
Au existat și variații:


► Oamenii care au reușit să bea un pahar de apă înainte de micul dejun au ajuns la automotizare în aproximativ 20 de zile.


► Cei care au mâncat un fruct la prânz au avut nevoie de cel puțin de două ori mai mult timp.

► Obiceiul exercițiilor fizice nu s-a instalat nici după 84 de zile pentru un participant.


► Mersul pentru 10 minute după micul dejun a luat 50 de zile.
Acest studiu a descoperit că există o relație între repetarea unui obicei și automatizare: repetițiile timpurii au adus cele mai bune rezultate. Odată cu trecerea timpului însă, progresul a fost din ce în ce mai mic.
Per ansamblu, cercetătorii au fost surprinși de cât de încet s-au format obiceiurile. Deși studiul a acoperit 84 de zile, extrapolând, s-a descoperit că unele dintre obiceiuri ar avea nevoie de 254 de zile: aproape un an!!!
Concluzia?
A-ți lua 21 de zile pentru formarea unui obicei ar putea ajuta, atâta timp cât tot ce-ți dorești este să bei un pahar de apă înainte de micul dejun. Orice alt obicei mai dificil va lua mult mai mult!
CE FACEM TOATĂ ZIUA?
Ne amintim destul de puțin din ceea ce facem, pentru că funcționăm pe bază de automatisme (mai puțin atunci când învățăm ceva nou). Astfel, psihologii folosesc jurnalele pentru a înțelege ce fac participanții la studii pe parcursul unei zile.
Iată de exemplu, un studiu efectuat de Wendy Wood pe 70 de studenți de la Universitatea Texas. Din oră în ora, o alarmă le amintea să scrie ceea ce faceau, gandeau sau simțeau. Se urmărea în felul acesta, aflarea contextului în care apărea o acțiune.
În timp ce studiile făcute pe adolescenți arată că până la 50% din timpul în care erau treji funționau pe bază de obiceiuri (Martin Lindstrom susține că suntem pe pilot automat 85% din timp în timp ce MHS-Canada susține procentajul 70-90%), studiul lui Wood a descoperit 3 TRĂSĂTURI PRINCIPALE ale unui obicei:
► Ne amintim vag de ele (că mersul cu mașina, când nu observi tot ce se întâmplă în jur). Studenții se gândeau la ceea ce făceau din obicei (relaxare, TV, spălatul pe dinți) doar 40% din timp.
Acesta este unul din marile avantaje ale unui obicei: ne lasă să ne gândim la altceva, în timp ce subconștientul preia din sarcina de a executa obiceiul.
Așadar, obiceiul ne scapă de “oboseala deciziilor”.
► Obiceiurile nu au emoții!
Prin repetiție, se pierde “mireasma emoțională.” Cu cât ne obisnuim mai mult cu ceva, cu atât răspunsul nostru emoțional slăbește. Cercetătorul Nico Frija spune că aceasta este una din legile emoțiilor și se aplică și la placere și la durere. El spune că avem nevoie de varietate pentru a păstra emoțiile proaspete. Chiar dacă experimentăm emoții în timpul unui obicei, acestea au de-a face mai mult cu lucrurile la care ne gandim (unde alearga mintea), decât cu ceea ce facem.
De asemenea, în studiul lui Wood, majoritatea obiceiurilor apăreau în aceleași contexte. Psihologii au descoperit că locurile noi ne ajută la schimbarea obiceiurilor, pentru că nu mai sunt aceiași stimuli. Totodată, contextul este reprezentat și de oamenii din jur: suntem influențați! În schimb, oamenii care trăiesc singuri au mai multe “tabieturi” decât ceilalți.
INTENȚIILE ȘI PILOTUL AUTOMAT
Teoria conform căreia obiceiurile vin în urma unei ținte și a unei decizii, este contrazisă de studiile recente. Intențiile noastre nu duc întotdeauna la noi obiceiuri.  Uneori, intențiile decurg din obiceiurile pe care le avem. Odată format un obicei, tindem să găsim justificări raționale pentru el, chiar dacă la început nu am avut acel motiv. Din cauza disonanței cognitive, când sunt conduși către un comportament care nu este consistent cu acele convingeri pe care deja le dețin, oamenii își schimbă mai degrabă convingerile.
Obiceiurile sunt o combinație de intenții și comportament mai vechi. Dar ce fel de combinație?
Un studiu a analizat dacă este posibil să schimbi obiceiurile prin intenție. Participanții au fost întrebați cât din următoarele 3 activități vor efectua pe parcursul unei săptămâni:
► Obiceiuri alimentare
► Știri TV
► Cât de des luau autobuzul spre serviciu.
Rezultatele: când obiceiurile erau slabe, intențiile preziceau comportamentul. Dacă obiceiul este puternic, intențiile ajută tot mai puțin. Mai mult, participanții au fost întrebați cât de încrezători erau în prezicerea comportamentului pentru alte 7 zile. Supriză!!! Cei cu obiceiuri puternice, care nu au fost în stare să-și prezică deciziile prin intenții cu o săptămână mai înainte, au fost cei mai încrezători! Când avem un obicei, familiaritatea ne întunecă rațiunea: credem că avem mai mult control, decât avem în realitate!
Se pare că obiceiurile ne cunosc mai bine decât le cunoaștem noi, pentru că au intrat în subconștient. Cine poate știi ce ce se petrece în subconștient?
Indiciu…


OBICEIURILE
Dacă nu ar fi ele, nu ne-am convinge singuri de calitatea alegerilor noastre. Astfel, nu avem nevoie decât de conștiența de sine (atenție) pentru a înțelege de ce facem ceea ce facem.

Memoria și starea de conștiență formează împreună o imagine a ceea ce se petrece la bază. Cu aceste indicii și cu înțelegerea modului în care sunt produse de interacțiunea dintre ce obiceiuri vrem și ce rezultate avem în realitate, putem să ne controlăm mult mai bine.
Dacă subconștientul nu ne domină viața, asta se datorează lobilor frontali, partea din creier situată chiar deasupra ochilor. Această zonă este asociată cu toate funcțiile superioare precum rațiunea, memoria, planificare, dar ne ajută și la monitorizarea și la inhibarea acțiunilor. Când lobii prefrontali sunt afectați, controlul obiceiurilor poate fi pierdut.
Cele 3 componente ale unui obicei
Obiceiurile apar deoarece creierul caută în mod constant să conserve energia. Lăsat “de capul lui”, creierul ar transforma aproape orice rutină într-un obicei: obiceiurile permit minții noastre să se “dezactiveze” mai des. Această economisire de energie ne face cu adevărat ceea ce suntem: o capodoperă a creației! Conservarea efortului mintal este și o capcană, deoarece putem da greș în a sesiza ceva important. Ganglionul bazal joacă rolul de a ne aminti tiparele și de a acționa pe baza lor.
Studiile pe soareci au descoperit că atunci când este la începutul unui obicei, creierul are o activitate intensă, datorită incertitudinii în care se află, căutând un indiciu (trăgaciul). Astfel, s-a observat că activitatea creierului într-un obicei are trei componente:
► Trăgaciul spune creierului să intre pe pilot automat și să “aleagă” un obicei.


► Rutina poate fi fizică, psihică sau emoțională.


► Recompensa ajută creierul să decidă dacă-și va mai aminti de această buclă a obiceiurilor.
Trăgaciul poate fi de 5 feluri:
► Locul (contextul).


► Timpul


► Starea emoțională


► Alți oameni


► Acțiunea precedentă
 Dacă nu-ți cunoști trăgaciul pentru vechiul comportament, nu te vei schimba niciodată, pentru că deja faci acel lucru, până să-ți dai seama!
Rutinele sporesc sentimentul de siguranță. Studiile arată că preferăm aceleași locuri pe care am mai stat într-o sală, sau cât se poate de aproape de ele; cu cât suntem mai mult expuși la anumite experiențe, cu atât ne simțim mai confortabil cu ele și emoțiile pozitive asociate pot spori. De asemenea, rutinele oferă o plasă de siguranță atunci când suntem sub un factor stresor puternic, precum moartea cuiva drag. Familiile care au stabilit rutine bune, predictibile tind să fie mai fericite; ritualurile de familie oferă proiecție emoțională. Tot astfel,  rutinele sunt la baza funcționării economiei, pentru că ele:
► Înmagazinează informație
► Oferă stabilitate
► Reduc nesiguranța
► Ajută oamenii să lucreze împreună.
În companiile eficiente, rutinele pot evolua. În loc să fie înțepenite, angajații se adaptează la noi circumstanțe, încet dar sigur.
Recompensa
Este puternică, pentru că ea satisface dorințele. Problema este că noi nu suntem conștienți de aceste dorințele care ne ghidează comportamentele. Majoritatea dorințelor sunt evidente în retrospectivă, dar incredibil de greu de văzut când ești sub influența lor.
Pentru a înțelege ce dorințe conduc anumite obiceiuri, este bine să experimentezi cu diferite recompense. În perioada această, nu ar trebui să te grăbești: gândește ca un om de știință care face un experiment!
Acum, că am înțeles de ce ne place să amânăm, iată câteva modalități de a elimina acest obicei din viața ta.
 Mai întâi, analizeaza-ți bine rezultatele și observa dacă “îți place” să amâi. Poți efectua testul nostru profesional. Dacă rezultatele testului nu te satisfac, primul pas este să recunoști că amâi deciziile/sarcinile importante. Iată mai jos câțiva indicatori care  te vor ajuta să înțelegi dacă amâi:


► Îți umpli ziua cu responsabilități cu prioritate scăzută


► Îți citești emailurile de câteva ori fără a le administra corespunzător


► Când ești gata-gata să începi îndeplinirea unei responsabilități prioritare, importante, imediat ”îți amintești” că ai nevoie de o cafea!


► Lași o sarcină importantă neîndeplinită pentru o perioadă îndelungată


► Accepți să îndeplinești sarcini neimportante, rugat fiind de ceilalți, și îți umpli timpul cu acestea în loc să-ți îndeplinești sarcinile importante care deja se află pe lista ta.


► Aștepți timpul și starea de spirit ”potrivite” pentru a acționa.
 Pasul doi este să dezvolți un nou obicei, pe baza anatomiei obiceiurilor. Identifică stimulul (ceea ce te face să amâi) și recompensa (de ce amâi, ce primești în schimbul amânării). În timp ce le vei păstra pe acestea doua, vei schimba rutina ( în locul amânării, vei pune o altă practică). Desigur, mecanismul adoptării unui nou obicei este puțin mai complex și îl poți descoperi în cadrul programului nostru, Happy Habits.
Iată mai jos o listă cu mici obiceiuri pe care le poți dezvolta pentru a înlocui amânarea:

► Stabilește-ți o recompensa. (Promite-ți o prăjitură la prânz dacă îndeplinești o anume sarcină). Observă șimțământul de bine care însoțește îndeplinirea unei sarcini! AVERTISMENT! Vei vrea să practici noul obicei independent de un stimul extern, așa că nu te baza exclusiv pe această strategie!

► Cere-i unui coleg să te verifice. Presiunea de grup chiar funcționează.

► Identifică acele consecințe neplăcute ale neîndplinirii sarcinii (la timp)

► Apreciază timpul pe care ți-l plătește angajatorul (doar ești plătit pentru ceea ce el onsideră important!)

► Nu în ultimul rand  ”mânâncă o broască în fiecare dimineață, și nici un lucru mai rău de atât nu ți se poate întâmpla toată ziua” (broasca este o practică ce te scoate dincolo de limitele tale și pentru care ești chiar mândru) Poți experimenta cu: exerciții fizice intense, alergat pentru 15-30 de minute, trezitul cu o ora mai devreme decât de obicei, cititul, jurnalul. Ai prins ideea!

 

Lasă un răspuns

  • CONTACT
  • contact@alinispas.ro
  • București, România
  • 0727244898

Alin Ispas © Toate drepturile rezervate

0

Your Cart