10 Lecții Importante Despre Carieră Pe Care Mulți Oameni Le Invață Prea Tarziu

Articole recente

Efortul de a pastra lucrurile importante pe primul loc in preocuparile si agenda noastra poate fi ilustrat prin contrastul dintre cele doua unelte puternice care ne conduc viata: ceasul si busola. Stephen Covey foloseste aceasta abordare, pe care o voi descrie in acest articol.

Ceasul reprezinta toate angajamentele, programarile tintele si activitatile dintr-o anumita perioada: adica ceea ce facem si cum ne administram timpul.

Busola reprezinta viziunea, principiile, valorile, misiunea si directia noastra: ce consideram important in viata si cum ne conducem vietile.

Efortul apare atunci cand sesizam o diferenta intre ceea ce facem (ceasul) si ceea ce consideram de fapt important (busola). In acel moment realizam ca ceea ce facem nu contribuie la atingerea viziunii noastre.

In cazul unora dintre noi, aceasta prapastie este foarte intensa. Nu simtim ca facem ce spunem. Ne simtim ca intr-o capcana, controlati de agenda altora sau de diferite situatii externe. Cei aflati in aceasta ipostaza raspund mereu la crize, ca niste pompieri care sting mereu focuri doar pentru a constata ca au aparut altele noi. O astfel de viata se simte ca si cum altcineva ar trai-o in locul tau.

In cazul altora, aceasta durere este ca un discomfort difuz. Sunt prinsi in multe dileme, nu stiu ce sa aleaga, dar ceva stiu cu certitudine: nu ajung la acea stare in care simt ca ar trebui sa fie. In schimb, experimenteaza un simtamant permanent de vinovatie.

O alta categorie se simt lipsiti de viata, sau goi. Fericirea este definita doar in termeni de realizari financiare sau profesionale, doar pentru a constata ca succesul nu ne-a adus aceasta fericire. Si unde mai pui, ca am sacrificat alte domenii in efortul de a urca pe scara succesului, doar pentru a constata ca scara se sprijinea de peretele gresit.

Altii se simt confuzi si dezorientati. Ei nici macar nu stiu care sunt acele lucruri importante care ar trebui sa fie pe primul loc. Doar se mista precum robotii de la o activitate la alta in mod automat, fara sa “simta” viata din plin. Viata lor este mecanica si se intreaba din cand in cand care este sensul vietii.

O alta categorie stiu ca sunt dezechilibrati, dar nu au incredere sa aleaga alte alternative. Sau pur si simplu nu vor sa plateasca pretul. Sau le este frica sa incerce.

Daca nu vrei sa te mai incadrezi in vreuna din aceste categorii, urmeaza sugestiile de la sfarsitul acestui articol. Inainte de asta insa, as vrea sa vorbim putin despre paradigmele care stau la baza “time managementului” si cu ce paradigma ar trebui schimbate.

Cele 3 generatii de time management

In incercarea noastra de a rezolva prapastia dintre ceas si busola, facem apel la tehnicile de time management. Exista sute de carti scrise pe acest subiect si foarte multe tipuri de calendare, planere, programe de computer si alte unelte de management. Este ca un fenomen de gen popcorn, cu mult zgomot si cu multe asteptari.

Cei mai multi oameni se raporteaza la unul din cele 3 tipuri de time management

⚙ Prima generatie

Se bazeaza pe remindere. In timp ce te lasa sa-ti vezi de treaba, te ajuta sa-ti amintesi lucrurile pe care vrei sa le faci: sa scri un raport, sa participi la o intalnire, sa repari masina…

Caracteristicile acestei generatii sunt notele si checklist-urile, care sunt purtate pretutindeni ca o adevarata comoara.

⚙ A doua generatie

Este generatia planificarii si a pregatirii. Este caracterizata de calendare si eficienta ei consta in stabilirea de tinte, planificare si punerea datelor in calendar.

⚙ A treia generatie

Se bazeaza pe planificare, prioritizare si control. Cei din aceasta categorie petrec ceva timp in clarificarea valorilor si a prioritatilor si cauta sa afle ce vor. Stabilesc tinte pe temen scurt, mediu si lung prin care incearca sa ajunga la acele valori si-si prioritizeaza activitatile pentru fiecare zi.

Trebuie mentionat ca aceste 3 generatii au adus ceva eficienta in viata noastra si au produs o diferenta in bine. Dar, pentru cei mai multi oameni, inca ramane o mare diferenta intre ce vor si ce fac in mod regulat.

Problema cu aceste generatii de time management este ca ele folosesc harta gresita, adica paradigma nepotrivita. Ele vad viata prin prisma acestor sapte elemente:

➤ Controlul: planifica, administreaza, programeaza. Adevarul este ca nu suntem in control. In timp ce putem controla alegerile noastre, nu putem controla si consecintele lor.

➤ Eficienta: a face mai mult in mai putin timp. Ideea de baza este ca mai mult in seamna mai bine. Este aceasta idee neaparat adevarata? Aici putem vorbi despre diferenta intre eficienta (a face mai mult si mai repede) si eficacitate (a face ceea ce trebuie). Marea problema este ca nu poti fi eficient cu oamenii, pentru ca ei nu sunt lucruri pe care sa la manevrezi mai repede si mai bine.

➤ Valorile: ele ne conduc alegerile si actiunile. Problema cu valorile este ca ele pot fi in opozitie cu legile naturale care guverneaza calitatea vietii. In acest caz, ele devin doar iluzii.

➤ Realizarile independente: Targeturile si taskurile indeplinite cer indepartarea oricarui “obstacol”. Oamenii sunt vazuti doar ca resurse prin care putem face mai multe si mai repede iar relatiile devin pur tranzactionale. In realitate, cele mai mari satisfactii in viata vin in cadrul relatiilor.

➤ Chronos: Managementul timpului se bazeaza pe aceasta conceptie conform careia timpul este vazut ca linear si secvential: toate secundele sunt la fel. Timpul insa, este ceva ce trebuie experimentat; este exponential si existential (kairos). Esenta timpului kairos este cata valoare ai luat din el, in loc de cat timp chronos ai pus in el. Aratam mentalitatea de timp kairos atunci cand intrebam: “Ai avut un timp de calitate?” Nu ne referim la cantitatea de timp, ci la calitatea lui.

➤ Compententele: Managementul timpului este la baza un set de competente. Dar eficacitatea este competenta plus caracter. Din pacate, majoritatea literaturii de specialitate din ultimii 70-80 de ani separa ceea ce facem de ceea ce suntem, pe cand literatura scrisa timp de secole inainte, le accentua pe ambele.

➤ Managementul: lucreaza in cadrul paradigmei date. In schimb, leadershipul CREEAZA noi paradigme. Managementul lucreaza in sistem, leadershipul lucreaza la sistem.

PENTRU A PUNE LUCRURILE IMPORTANTE PE PRIMUL LOC IN VIATA NOASTRA, ESTE NEVOIE DE LEADERSHIP, INAINTE DE MANAGEMENT!!!

✅ O revolutie in loc de evolutie

Avem nevoie de o schimbare de paradigma. In loc de a mai fi dependenti de urgent, este nevoie sa accentuam importantul. In timp ce managementul este orientat pe probleme, leadershipul se orienteaza pe oportunitati. In loc sa vedem o problema ca ceva segmentat si mecanic, ar trebui s-o privim ca pe ceva integrat in intreaga noastra fiinta.

Paradigma pe care o propun este sa abordam omul holistic, integrand toate cele 4 dimensiuni ale naturii umane:

➤ Psihic: inteligenta cognitiva

➤ Emotional: inteligenta emotionala

➤ Fizic: inteligenta celulara

➤ Spiritual: inteligenta spirituala

O parte importanta a acestei a patra generatii este umilinta de a realiza ca exista lucruri importante independente de valorile noastre. Astfel, calitatea vietii ne este influentata de capacitatea de a face din aceste lucruri importante o prioritate.

Puterea acestor principii consta in faptul ca sunt universale si neafectate de scurgerea timpului. Odata ce ne traim viata bazat pe aceste principii, ne putem adapta repede pentru ca le putem aplica oriunde.

Mai concret, aceste principii reprezinta realitatile pe care se bazeaza calitatea vietii. Ele au de-a face cu lucruri care, pe termen lung, creeaza fericire.

La baza, aceste principii sunt alcatuite din trasaturile specifice fiintei umane:

⚙ Constienta de sine (ratiunea). Este capacitatea de a ne departa de noi insine si de a ne examina motivele, istoricul, actiunile, programarea, obiceiurile si tendintele. Ea ne ajuta sa ne dam jos ochelarii (paradigmele) si sa ii analizam.

⚙ Constiinta (intuitia). Ne conecteaza cu intelepciunea inimii si reprezinta sistemul de ghidare intern care ne permite sa realizam cand ne indepartam de principii. Totodata, ea ne ofera un simtamant al misiunii.

⚙ Vointa. Este capacitatea dea a actiona. Ne ajuta sa transcedem paradigmele noastre, sa innotam contra curentului, sa actionam din principiu, mai de graba decat sa reactionam la emotii.

⚙ Imaginatia. Este destinatia din mintea noastra. Ea ne ajuta sa ne vedem mai bine (sau mai rau!!!) decat suntem in prezent. ne ajuta sa ne alcatuim propria declaratie de misiune, amprenta noastra asupra vietii.

In continuare, vom observa metode practice de a cultiva aceste facultati superioare:

⚙ Percepția. Este distanta dintre prezent si destinatia din mintea noastra. Pentru a simplifica lucrurile, este bine sa comparam situatia noastra cu ceva mai usor, sau mai greu, dupa caz.

⚙ Memoria. Este magazia minții noastre. Pentru a ne ajuta pe traseu, avem nevoie sa depozitam doar acele lucruri care ne vor ajuta in demersul nostru. Retine: mintea se poate gandi doar la un singur lucru deodata!

Iata mai jos cateva sugestii practice despre cum putem imbunatati aceste 6 facultati superioare ale mintii.

► Pastreaza un jurnal si angajeaza-te in procesul de coaching.

► Educa-ti constiinta prin invatare, ascultare si raspuns. Pentru asta, este nevoie sa invatam sa ne oprim in mod regulat din orice activitate.

► Invata sa-ti iei angajamente si sa te tii de ele. Incepe cu angajamente marunte, care sa nu declanseze opozitie.

► Imaginatia o putem dezvolta prin practicarea vizualizarii, o practica folosita si de sportivii de performanta. Important este sa ne amintim ca noi ne folosim mereu imaginatia, numai ca de multe ori in directia gresita.

Lasa-ne comentariul tau cu privire la felul in care vezi administrarea timpului!

Lasă un răspuns

  • CONTACT
  • contact@alinispas.ro
  • București, România
  • 0727244898

Alin Ispas © Toate drepturile rezervate

0

Your Cart