Leadershipul și dezvoltarea personală IV
Articole recente

Mintea trebuie educată că “tot ceea ce nu este oferit se pierde,” așa cum spunea poetul Rabindranath Tagore. O istorie care mi-a influențat modul în care înțeleg generozitatea este povestea de viață a lui Jim și Elizabeth Eliot, doi misionari în jungla Ecuadoriană pe la începutul anilor 1950. Încercând să stabilească un contact cu tribul de indieni Auca, cei cinci misionari, inclusiv soțul ei au fost uciși de mai mulți bărbați indieni, după ce se credea că au reușit să se împrietenească. Ceea ce a urmat, a fost impresionant. Elizabeth nu s-a întors în America, ci a continuat să spere la o zi în care să meargă în junglă la acest trib, împreună cu fiica sa, care la moartea tatălui avea aproximativ un an. Miracolul s-a întâmplat, iar când un alt grup de misionari a reușit să stabileacă legături de prietenie cu acest trib, Elizabeth a fost printre cei care au mers între sălbatici. În cartea Sălbaticii-rudele mele descrie cei doi ani petrecuți printre ei nu pentru a se răzbuna pe ucigașii soțului, ci pentru a le oferi un mesaj de dragoste: Dumnezeu îi iubea, și murise pentru ei. De fapt, așa cum avea să spună însăși autoarea, “Faptul că Iisus Christos a murit pentru toți mă face să doresc salvarea tuturor, dar faptul că Jim i-a iubit pe aucași și a murit pentru ei mă face să îi iubesc mai mult.” Mai mulți au devenit creștini, inclusiv doi dintre cei șapte care au ucis misionarii. Într-adevăr, Elizabeth era dispusă să renunțe nu numai la propriul confort pentru a oferi, ci a renunțat chiar și la soțul ei pentru a face aceasta.
Poate ți se pare surprinzător, dar generozitatea nu începe cu întrebarea “ce să dau?” ci cu întrebarea “ce pierd eu azi prin faptul că rețin?” Pentru că dacă ai această mentalitate, chiar și când nu dai ceva anume într-un anume moment, tot generos ești. Generozitatea ține de “a fi”, înainte de “a face.”

❖ A fi recunoscător. Este prima schimbare care te determină să fii generos. Iar recunoștința vine atunci când înțelegi ceea ce ai deja. Potențialul tău este cel mai mare dar pe care l-ai fi putut primi. Practic, ești capabil să fii orice dorești să fii, fie în bine, fie în rău. Atunci când înțelegi aceasta, imaginea ta de sine se schimbă și devii mai sigur pe tine și pe ceea ce poți face. Din nefericire, mulți sunt incapabili să trăiască un stil de viață generos, pentru că nu cred în potențialul lor. Fie că li s-au spus din copilărie lucruri care i-au determinat să nu creadă în ei, fie că s-au plafonat pe parcursul vieții. Mai trist este atunci când o persoană în funcție de conducere trăiește cu acest complex. Indiferent de poziția pe care o deții, amintește-ți că nivelul generozității tale este afectat de imaginea de sine. Și nu mă refer aici la generozitatea ca oferire de bani sau diverse bunuri, ci la atitudinea de viață. Niciodată nu te vei oferi altora prin relații semnificative dacă nu crezi în potențialul tău. Adevărata măsură a generozității este atunci când, după ce ai dat tot ce puteai da, te oferi pe tine însuți. Paradoxal, nu trebuie să aștepți să nu mai ai ce oferi pentru a te oferi pe tine, ci adevărata generozitate se oferă mai întâi pe sine în relații trainice, pe care apoi le folosește ca un motiv pentru a împlini anumite nevoi. Dar din nou, nu te poți oferi pe tine dacă nu te consideri de valoare. Dacă ești în această categorie, cel mai probabil că trăiești sub potențial, și ești nefericit. Începe fiecare zi prin a-ți aminti care sunt acele calități unice pe care dacă le oferi vei face lumea mai bună. Nu uita, sunt anumite lucruri pe care numai tu le poți face, anumite persoane la care numai tu poți ajunge, anumite lacrimi pe care numai tu le poți șterge. Odată ce vei fi o persoană generoasă în acest sens, vei primi înapoi mult mai mult: relații semnificative, satisfacție sufletească și “viață din belșug.”

❖A fi plin de încredere în alții
Un lider generos crede în alții. Imaginează-ți o clipă: cum ai putea încredința ceva de valoare unei persoane în care nu ai încredere? Acesta este motivul pentru care nu oferim valori atunci când interacționăm cu cineva, pentru că nu credem în acea persoană. Dar aceasta ne izolează, și ne face să ratăm sensul adevărat al vieții. Gândește-te la ultimele interacțiuni. Cui i-ai împărtășit visele tale, necazurile sau așteptările pe care le ai cu privire la persoana sa? Unuia pe care nu-l consideri capabil să fie tot ce poate fi mai bun, sau aceluia căruia i-ai descoperit valoarea? Deși nu ne gândim la acest aspect, este factorul care influențează cel mai mult relațiile noastre. Când crezi în cineva, ești dispus să oferi orice. Am citit de curând despre președintele unei companii, care a primit pe birou demisia de la unul din liderii cheie ai organizației, care condusese o investiție de 12 milioane de dolari, care nu-și atinsese scopul. Atunci când a văzut demisia, președintele, care credea în oamenii săi, a spus: “Nu vreau demisia ta. Tocmai am plătit 12 milioane pentru instruirea ta. Acum treci la treabă!”

❖ A fi necontrolat din exterior
Liderul generos nu are nevoie de control din exterior pentru că se controlează singur. De fapt, potrivit lui Jim Collins, într-o companie grozavă aceștia sunt oamenii pe care-i vrei “în autobuz” pe locurile potrivite. Controlul din exterior este asupra sistemului, nu asupra oamenilor. Generozitatea nu poate înflori într-un mediu controlat din exterior. Libertatea este singurul mediu în care poate înflori generozitatea. Cel mai bine se vede lucrul acesta în familie. Atunci când cauți să controlezi pe celălalt, rezultatul va fi împiedicarea generozității. Celălalt va refuza să mai interacționeze, și de regulă după ani de izolare emoțională se ajunge la despărțire. De ce? Pentru că nu poți trăi fără să oferi. Din nefericire, lecția pe care nu ai învățat-o odată se va repeta iar și iar, până nu vei aplica soluția potrivită asupra problemei potrivite. Învață să te controlezi singur prin a-ți asuma propria dezvoltare. Generozitatea are strânsă legătură cu planul tău de dezvoltare personală deoarece cu cât vei învăța mai mult despre oameni care au oferit lumii valori inexprimabile în cuvinte, în ciuda provocărilor uriașe cu care s-au confruntat, cu atât vei crește pe interior. Este ca în acea anecdotă cu fetița care a primit la bâlci o acadea foarte mare, iar când tatăl său vizibil îngrijorat a întrebat dacă poate să o mănânce pe toată, fetița a răspuns: “Nu-ți face griji tati, pe interior sunt mai mare decât pe exterior!” Atunci când crești pe interior, faci asta în mod intenționat și aceasta înseamnă că te controlezi. Așadar, nu vei mai avea nevoie de control din exterior.

Theodore Roosevelt iubea interacțiunile pline de viață, și cerea mereu un răspuns din partea ascultătorilor. Odată, la o întâlnire socială, sătul de răspunsurile formale pe care le primea de la cei care îl salutau, a început să spună în timp ce zâmbea, următoarea propoziție când se întâlnea cu cineva: “Azi dimineață am omorât-o pe soacra mea.” Majoritatea oamenilor, emoționați de întâlnire nici măcar n-au dat atenție la ceea ce au auzit, dar un anume diplomat, atent la toate interacțiunile, s-a aplecat și i-a spus în șoaptă: “Sunt sigur că a meritat-o.” Un lider care se dezvoltă, va căuta și va primi răspuns din partea celorlalți prin faptul că îl vor înțelege și îl vor urma. Aceasta este exact ceea ce se va întâmpla atunci când ai caracter, cauți să te conectezi, capeți cunoștințele potrivite și trăiești o viață generoasă. Este prima datorie a unui lider, să se recreeze. Este Legea Dezvoltării.

Lasă un răspuns

  • CONTACT
  • contact@alinispas.ro
  • București, România
  • 0727244898

Alin Ispas © Toate drepturile rezervate

0

Your Cart